Egiptul antic - 3.000 i.H
Lenjeria pare sa fie mentionata pentru prima data in istorie in Egiptul Antic, cu 3000 de ani inainte de Hristos. Pe atunci imbracamintea reflecta statutul social, iar femeile cu pozitii inalte in societate purtau un fel de tunici stramte si lungi pana la glezna, pe sub hainele „de strada”. In acelasi timp, giulgiul este cea mai simpla forma de imbracaminte si in unele parti ale lumii ramane si singura forma. Tot din perioada antica s-au descoperit statui reprezentand femei care purtau un fel de benzi de material in zona sanilor si a soldurilor.
Evul mediu
In Evul Mediu au aparut izmenele si corsetul, care avea doar rolul de a aplatiza sanii si de a conferi un suport rigid pentru rochiile elaborate. Atat femeile, cat si barbatii purtau in partea superioara a corpului un fel de camasi. In acele vremuri lenjeria avea mai ales un rol practic: protejarea hainelor elaborate si scumpe, care erau spalate destul de rar si care nu trebuiau sa intre in contact direct cu pielea. De asemenea, lenjeria era uneori facuta din lana pentru a tine de cald.
Corsetul
Corsetul este poate cel mai controversat obiect din istoria modei feminine, rolul sau principal fiind acela de a modela corpul. Acesta era facut dintr-o panza rigida si intarit fie cu oase de balena, fie cu tije de fier. Cand era insiretat, corsetul stramta talia pana la dimensiunea ideala de 40 de centimetri si conferea siluetei forma de clepsidra, la moda in epoca victoriana. Se spune chiar ca la anumite curti dimensiunea taliei indica statutul social. Abia cand doctorii au atras atentia ca aceasta practica este o adevarata amenintare pentru sanatatea femeilor, au aparut corsetele cu un design mai permisiv.
Lenjerie americana
Lenjeria americana din aceeasi perioada (secolul 19) parea sa fie mult mai comoda. Combinezonul, un obiect de imbracaminte dintr-o singura bucata, care acoperea tot de la maini pana la glezne, a fost inventat la New York si era purtat de femei, barbati si copii.
Revolutia lenjeriei
Principala revolutie in domeniul lenjeriei a venit odata cu Primul Razboi Mondial, cand femeile ramase acasa au fost nevoite sa munceasca pentru a isi intretine familia. Astfel, ele au adoptat un stil mai practic si mai comod si au renuntat la corset in favoarea brasierei, un fel de stramos al sutienului. Pe de alta parte, fierul cu care era intarit corsetul se gasea cu dificultate in timpul raboiului, astfel ca acesta n-a mai putut fi produs.
Dupa 1920 insa, a revenit in voga modelarea corpului, de data aceasta prin portjartier, un obiect de imbracaminte elastec, care incepea la umeri si se termina la solduri si care era inchis cu fermoar. Pe parcurs, dimensiunea acestuia a fost redusa, sfarsind doar ca suport pentru ancorarea ciorapilor.
Sutienul
Acum apare si sutienul, in prima sa forma ca doua batiste innodate cu funde. Cupele pe dimensiuni fiind introduse in 1935 (sau in 1928 in alta varianta), iar cuvantul „bra” fiind adaugat in dictionarul englez in 1939.
Lenjeria pentru barbati
Si lenjeria pentru barbati progreseaza la inceputul secolului 20, tot un american inventand un obiect de lenjerie stramt, foarte apropiat chilotilor de astazi. Un model revizuit a fost pus in vanzare in 1935 in Chicago. Produsul a fost asa de popular, incat 30.000 de bucati au fost cumparate saptamanal in prima luna de la lansare. Tot acum au aparut si boxerii, numiti astfel datorita asemanarii cu costumul oficial al luptatorilor profesionisti.
Evolutia tehnologiei a dus rapid la diversificarea modelelor de sutiene, iar in anii ’60 acesta a devenit simbol al constrangerii la care au fost supuse femeile de-a lungul timpului. Arderea sutienelor si emanciparea femeilor nu au scos insa obiectul din uz, acesta ramanand pana astazi indispensabil. Mai mult, corsetul a revenit la moda, insa intr-o forma deloc chinuitoare si foarte provocatoare.
Final
Obiectele de lenjerie intima tind sa fie din ce in ce mai mici in dimensiuni, pe masura ce hainele devin tot mai mulate pe corp, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor. In peste 5000 de ani, s-a trecut de la giulgiu la tanga, iar evolutia este imprimata cu conotatii culturale si sociale.
